Maramureșul – locul unde sufletul îți rămâne adoptat pe vecie

De câte ori îmi spune cineva despre un concediu în Maramureș instant mi se pornea în minte sunetul de ceteră auzit pe la televizor și prin fața ochilor mi se plimbau culorile costumelor tradiționale. Nu sunt nici un mare iubitor de tradițional, dar nici nu îl resping, dacă tradiția este una autentică și nu vreun kitsch chinezesc.

Vara aceasta mi-am schimbat complet părerea despre Maramureș, despre tot ce înseamnă colțul acela de țară prezentat prin prisma muzicii și a portului tradițional, după ce am vizitat zona. Maramureșul înseamnă mult mai mult de atât, Maramureșul este despre oameni care își dau cojocul de pe ei pentru binele tău, despre accentul pe care nu îl ascund pentru a părea din clasa intelectuală, despre mâncarea gătită cu suflet și despre peisajele care îți taie răsuflarea. Și nu în ultimul rând Maramureșul este despre îmbinarea modernului cu tradiționalul și oferirea de condiții de lux cu aromă de întoarcere la satul tradițional.

Maramureșul Tradițional

Dacă iubești tradiționalul, vechile obiceiuri și meștușugurile, trebuie să ajungi cel puțin o dată în Maramureș. Satul Breb e capul de afiș al îndeplinirii acestor dorințe, dar le poți întâlni și în alte localități precum Săpânța, Ocna Șugatag, Călinești, Sighet.

În Breb ai ocazia să întâlnești cei mai autentici meșteri populari, să fii martorul sculptării masivilor stâlpi de porți sau să vezi câte muncă stă în spatele fiecărei șindrile care acoperă casele lor tradiționale, niște meșteșuguri care țin timpul în loc și care te fac să regândești ce înseamnă efortul la locul tău de muncă. Iar oamenii fac lucrurile astea cu atâta drag și cu atâta bucurie, că uită cum trec 10 ore pe zi sau că au degetele umflate de la rănile care vin la pachet cu realizările lor.

Ca și locații de cazare ai de unde alege, bine, trebuie să admitem, oamenii aceia nu au făcut turism toată viața lor și nici psihologi nu sunt, ca să înțeleagă dorințele în materie de spațiu locativ al turiștilor, așa că treci, te rog, cu vederea vilele transformate în pensiuni, continuă drumul tău pe ulițele neasfaltate și vei găsi cele mai autentice căsuțe moroșenești, dornice să te găzduiască pentru câte nopți vrei tu.

Eu am descoperit astfel de case atât la Breb și în alte localități, dar cel mai mult m-a impresionat o căsuță tradițională veche de 100 de ani de la Ocna Șugatag, adaptată nevoilor turiștilor prin construirea unor băi interioare. Până și încălzirea se face cu ajutorul unei sobe, cu horn plimbat prin pod, iar mobilierul este cam la fel de vechi ca și casa. ( promit că următorul material este despre ea)

Maramureșul modernist cu peisaje ce-ți taie răsuflarea

Dacă până vara aceasta credeam că Maramureșul e doar despre tradițional, acum îmi pun cenusă în cap și admit că m-am înșelat și am judecat înainte de a cunoaște.

Am găsit câteva locații de cazare în Maramureș de-a dreptul bestiale, moderne, luxoase chiar, despre care ai zice că nu se încadrează în peisaj, dar de fapt ele creează tot peisajul din zonă.

Prima ar fi Cabana Livada 45 – așa o găsești pe Facebook, care este o superbitate ( nici nu știu dacă acest cuvânt e în DEX, dar așa tare mă entuziasmez eu când mă gândesc la locația respectivă), din care nu îți lipsește absolut nimic ca și dotări și ai ca bonus o priveliște care îți golește mintea și îți umple sufletul de liniște.

Am mai descoperit și locația din poza de mai jos, un complex de apartamente super simpatice și elegante, dotate cu tot ce trebuie, cu o capacitate între 2 si 4 persoane și cu toate facilitățile posibile pentru o locație de cazare aflată undeva pe la cota 800 pe munte. Da, cota 800, într-o sălbăticie extraordinară și într-o singurătate liniștitoare.

Și dacă asta nu e de ajuns, țin să te anunț că tot în Maramureș, într-o poieniță la care ai acces după aproximativ 500 de metri pe un drum de pământ de la drumul județean, ai surpriza să găsești și un glamping, format din cinci corturi dispuse în jurul unui lac cu crapi înfometați. Cred că pentru pescari am zis destul iar pentru restul am pregătit un material în care vi-l prezint.

Maramureșul pentru gurmanzi

În Maramureș nu prea ai ce căuta dacă ești la dietă sau dacă ești genul care citește toată lista de alergeni înainte de a comanda mâncarea. N-ai tu frică, ce îți pun moroșenii în farfurie nu are cum să îți facă nici un rău, asta dacă ști să te oprești din mâncat la timp, pentru că eu sunt genul care uită de multe ori și să mai mestece, la cât de fascinat mă las de arome.

Mămăliga cu brânză de burduf și păstrăvul de munte deschid lista de meniu cam la fiecare restaurant, dar ar fi păcat să începi cu preparatele astea și să nu iei un platou tradițional cu slănină, cârnați, ceapă prima dată, mai ales dacă guști o horincă înainte de masă.

Apropo de băutură, nu îți prea duce de acasă tărie, cam oriunde te cazezi, ai parte de câtă pălincă vrei, din partea gazdelor, iar dacă nu ți la pălincă și te arde pe „grumaz” (gât în dialect maramureșean), poți încerca o afinată din fructe culese din pădure.

Prea puține cuvinte pentru prea multe experiențe

Nu prea am mai multe de spus, nu pentru că nu au mai fost lucruri care să mă încânte la Maramureș, ci pentru că dictionarul românesc are prea puține cuvinte care pot transpune în scris sentimentele și experiențele trăite în Maramureș. Eu vă zic atâta, porniți la drum și lăsați-vă fermecați de cazări, oameni și obiceiuri. Nu veți regreta.